Thursday, February 28, 2008
House M.D.
Este altceva fata de E.R. sau Anatomia lui Grey; ma prinde mai bine umorul negru, hotararea si determinarea personajului, dar si faptul ca tot ceea ce face, face numai cu gandul la pacient.
Seara dupa o zi petrecuta la birou sau oriunde ai munci este doza perfecta pentru alungarea incruntarii de pe fata.
Spor la vizionat pentru ca acum e la seria 4.
Ciclul "Abatia"
Auzisem de la un prieten ca literatura noastra SF a fost inainte de '89 una din ramurile care s-a dezvoltat nestingherita si care merita citita, asa ca am cumparat cartea "Abatia", autor Dan Dobos.
Din momentul in care am inceput sa o citesc am avut o revelatie inca de la primele pagini, nu stiu daca e cea mai buna carte Sf de la noi dar este exceptionala, pur si simplu nu imi venea sa cred pe ce pusesem mana.
In aproximativ 3 zile am terminat-o, citeam pe unde apucam in metrou, in autobuz, seara in pat etc.
La sfarsit am aflat ca e o trilogie si din acel moment a inceput goana dupa celelalte doua carti, le-am gasit cu ceva eforturi dar a meritat, aici as putea sa comentez preturile absolut incredibile de la anticari care sunt aceleasi ca cele din librarii.
Cartile sunt absolut superbe si fascinante pentru un cititor de literatura SF, totul e acolo, civilizatii avansate, calatorii interstelare, cvilizatii extraterestre etc., bine pus la punct, cu o viziune complexa si noua pentru mine si spre incantarea mea nu m-a dezamagit nici un moment, nu mai stiu ce laude sa mai aduc acestui ciclu.
Trilogia contine: "Abatia", "Blestemul abatiei", "Abatia infinita"
Nu se compara cu "Fundatia" lui Asimov ca anvergura, dar mi se pare ca este mai buna decat notoriul ciclu "Dune", care dupa prima carte nu mai prinde cititorul in aceeasi masura, din punctul meu de vedere.
Daca sunteti cititori impatimiti sau numai cochetati cu genul SF aceasta trilogie merita toata atentia.
Wednesday, February 27, 2008
Bansko - Bulgaria
A fost si team buildingul in Bulgaria, frumos cu noi experiente, dar sa va povestesc usor usor.
Drumul pana acolo a durat vreo 7-8 ore cu tot cu opriri, alimentari, vama si restul. Drumul pana la Sofia e bun, cu doua benzi late pe majoritatea distantei si fara gropi, pe unde se poate merge cu mult peste limita legala.
Pe drum surprizele vin din partea politiei bulgare, care te asteapta in curbele cu linie continua si vizibilitate destul de buna ca sa depasesti si unde esti tentat sa calci pedala de acceleratie, prin paduri de obicei, si te trage pe dreapta unde inevitabil te indruma spre cel mai apropiat oras sa platesti o suma de 50 de eu sau asa ceva, dar nu te lasa sa pleci cu masina si de obicei se rezolva cu 10 eu, altfel daca respecti semnele si limitarile de viteza si ai rovigneta in geam pana in Sofia mergi intins
Dupa Sofia se merge pe o bucatica de vreo 100 de km de drum cu doua benzi, nesemnalizat pe lateral iar daca te prinde noaptea pe acolo poate fi obositor.
Cand am ajuns in Bansko, ne-a intampinat luna plina care se ridicase deasupra culmilor muntilor.
Hotelul de 3 stele era aranjat ingrijit, cu acces liber la Spa Center, unde se platea doar masajul.
A doua zi am urcat la cota, la 1600. Totul este gandit astfel incat sa poata fi gestionat eficient si fara stresuri inutile un numar foarte mare de turisti... e ceva nemtesc pe acolo. Printre altele, sus, la 1600 de m, poti plati cu cardul, la noi nici in Bamboo nu poti face plati cu un asemenea instrument... ti se da bon chitanta oriunde.
Am vazut mai multi turisti straini decat am vazut vreodata in Romania adunati pe platoul ala, cred jumatate din cei aflati acolo erau straini.
Am baut bere sub un soare naucitor care ne-a bronzat imediat. Eu personal am descoperit o noua placere, datul cu placa; e mai dificil decat pe schiuri, dar mie imi place la nebunie chiar daca am cazut cu scheme pe acolo, spre deliciul carcotasilor de pe margine.
Seara am mers la o taverna cu specific local. Mancarea e deosebita, buna si din abundenta, portiile sunt destul de mari si salatele sunt imense.
Am mancat cea mai buna inghetata de iaurt cu afine, facuta in care, in ulcele mici de lut. Am inca pe varful limbii gustul si aroma...
Va mai spun despre iaurturile facute in casa - adica la taverne - ca erau groase de statea lingurita dreapta, si erau servite cu miere si miez de nuca. Sunt absolut fantastice la gust, dar asta stiati deja pentru ca Bulgaria este un fel de patrie a iaurturilor.
A treia zi a fost cam la fel, cu execeptia faptului ca eram rupt de oboseala pentru ca seara precedenta s-a incheiat cu o petrecere la piscina hotelului.
Per general a fost superb: am descoperit placa, am descoperit ca masina mea este mica dar destul de buna ca sa faca fata la drum lung in conditii onorabile (ma refer la viteza, acceleratii chestii de genul asta), am descoperit ca bulgarii, asa fara imaginatie cum sunt considerati de oamenii destepti de la noi, au facut din 2002 pana in acum o super statiune in care se construiesc, atentie!, peste 200 de hoteluri pe an.
2 fotografii
Cel mai interesant racitor de bere pe care l-am vazut pana acum, iar berea chiar se servea de acolo, din apa rece ca gheata.
Berea lor nu mi s-a parut extraodrinara, dar nici de nebaut. Personal dupa ce am gustat 2 sortimente am trecut pe tuborg sau pe rachie, care era tare si buna.
Eu pe placa, la 2 secunde dupa foto am cazut bineinteles.
O sa mai pun niste fotografii cu imagini din Bansko intr-o alta zi.
Sunshine in a bag
I ain't happy, I'm feeling glad
I got sunshine, in a bag
I'm useless,but not for long
The future is coming on
Tuesday, February 26, 2008
Frazele zilei
"Geniile nu fac concesii oamenilor simpli." - Adolf Hitler
Interesant, nu?
"Geniul e cel care are sensul semnificatiilor, al esentialitatii, al ierarhiei valorilor." - Camil Petrescu
Suflet
"Nimic nu dureaza in suflet, pana si cea mai verificata incredere poate fi anulata de un singur gest ca cele mai sincere posesiuni nu dovedesc nimic, caci si sinceritatea poate fi repetata, cu altul, cu altii ca, in sfarsit, totul se uita sau se poate uita" - Mircea Eliade
Forta
"Puterea nu consta in a lovi tare si des, ci a lovi pe drept si unde trebuie lovit." - Honore de Balzac
"Cu cat ai mai multa puterea, trebuie sa abuzezi cat mai putin de ea." - Seneca
Generozitate
"Generozitatea este virtutea celor tari." - Garabet Ibraileanu
Un cantec celebru
Cred ca m-a lovit ceva in cap - in afara de oboseala - si e singura melodie care imi vine in ghemotocul de nervi, cel mai misterios organ al corpului uman etc.
Thursday, February 21, 2008
Wednesday, February 20, 2008
Tuesday, February 19, 2008
Nici o carte
Monday, February 18, 2008
Un nou inceput sa saptamana
Si pentru ca se anunta un sfarsit de saptamana in muntii bulgarilor
RHCP - Snow
Thursday, February 14, 2008
Am luat leapsa
O declaratie sau declaratii de dragoste cu urmatoarele cuvinte:
păstaie, apă, cronic
Si acum textele mele:
Stii cum stau boabele intr-o pastaie?
Asa suntem noi doi, seara in pat, sub pilota cumparata de tine pentru noi, tu in bratele mele intr-o pozitie de fetus mic si care are nevoie de ocrotire, ca intr-o imensa pastaie. Intr-o comuniune cu teaca care ne protejeaza de frigul si racela noptii.
Cand ne simtim unul pe altul suntem ca o apa curgatoare care alearga compact, fluid, precum un singur corp, spre noi abisuri de placere, care curge, curge pana la epuizarea placuta si care aduce zambetele pe buze.
Sentimentul cronic de dependenta fata de tine ma face sa imi regret toate momentele in care esti prea departe si nu pot sa simt atingerea ta pe mana mea.
Va prezint filmele......
O comedie usoara cu 3 zapaciti si 2 bilete la Superbowl. E un film de calatorie care schimba vietile tuturor in bine; e bun daca vrei sa te relaxezi si sa razi intr-o seara din mijlocul saptamanii.
Michael Clayton
Cu George Clooney in rolul principal, un film bun si cu mesaj, ca de altfel si ultimele filme pe care le-am vazut eu cu el: Syriana si Good Night, and Good Luck.
Filmul are o suita de actori celebri si este bine jucat si filmat. O poveste despre jocurile murdare purtate de companii gigant, care seduc consumatorul cu reclame si produse ce de multe ori sunt riscante pentru sanatate publicului.
Interesant e personajul Michael Clayton - un fost procuror, cu relatii in politie si cam peste tot pe unde ar avea nevoie clientii firmei de avocatura unde lucra - care este omul ce aranjeaza terenul pentru a usura munca avocatilor. Este descris magistral intr-o replica, citat aproximativ : "Pentru politie esti un avocat, pentru avocati esti un politist, numai tu stii cu adevarat ce esti".
In the Valley of Ellah
Pelicula prezinta sindromul post razboi, cosmarurile si dezumanizarea aparute in zonele de conflict irakiene si soldatii intorsi acasa care nu mai reusesc sa faca diferenta intre zona de razboi si pace.
Pentru ei instinctele si modul de viata invatat in Irak raman definitorii iar intrebarea pe care filmul vrea sa o ridice este: Ce facem cu acesti oameni? Cum ii reintegram in normalitatea noastra ca sa nu mai fie bombe sociale?
Un film bun, in concluzie, nu exceptional. Merita vazut pentru marturia soldatilor, care este ceva ce iti atinge niste corzi sensibile si te face sa te gandesti ce se mai poate urma? Doar avem si noi soldati trimisi in lupta pentru cauze nestiute inca de noi.
No Country for Old Men
Un film cu o actiune rasarita de undeva din desert, un criminal devotat pana in maduva oaselor misiunii sale si unor jocuri de-ale sale, un serif batran care nu isi mai gaseste locul si rostul dupa multi ani de munca si un om saraca care isi incearca sansa vietii sale dar riscul asumat il doboara.
Filmul are o distributie interesanta si este filmat si regizat cu mare arta, nu sunt melodii care sa insoteasca personajele pe parcursul evenimentelor, e doar pur si simplu exact asa cum te-ai astepta sa fie in desert sau intr-o camera de motel.
Dar filmul lasa un gust amar, parca nu are inceput, scop si final, se termina in coada de peste, anonim precum a inceput, e doar parca un segment surprins asa in plina zi cand vezi un accident de masina.
Fratii Coen care au semnat scenariul si regia, nu tin cont, parca, de dorinta spectatorului de a vedea o rezolvare, te lasa sa crezi sa vrei, sa intelegi ce vrei, poate asta e motivul pentru care este nominalizat de atat de multe ori la Oscaruri.
Juno
Un film care trateaza o tema cat se poate de serioasa intr-un mod placut fara sa condamne sau macar sa acuze o adolescenta de 16 ani care a ramas insarcinata. Iti arata ca se poate si altfel, cu o familie care sa te sustina si care sa inteleaga ca raul a fost facut si numai un suport moral adecavat poate duce la o solutionare satisfacatoare a problemei.
Filmul ocoleste dezbaterea pro sau contra avort cu eleganta si se termina frumos, fericit, fara mari probleme.
Cred ca e un film perfect pentru ziua de azi daca va hotarati sa o sarbatoriti.
Si o ultima precizare care va poate convinge sa il vedeti regizorul filmului este acelasi regizor care a facut exceptionalul "Thank You for Smoking", Jason Reitman.
Tuesday, February 12, 2008
"Neuromantul" - William Gibson
Toata cartea e o batalie care se duce pentru eliberarea unei inteligente artificiale in lumea libera, in imensa retea de calculatoare care era pe Pamantul imaginat de autor.
Din ce am inteles e prima cartea care imagineaza universul pamantean in felul asta.
Sper sa o cititi si sa va placa la fel de mult cat mi-a placut mie.
Cu Radiohead as fi vrut sa-mi incep saptamana
Drumul de la Bacau la Bucuresti a fost superb, campii acoperite cu un strat fin de zapada si pe alocuri soare puternic scapat dintre nori care facea pojghita alba sa straluceasca de parca avea sori minusculi plantati special ca sa ridice nivelul de lumina in atmosfera.
Ce a lipsit?
Radiohead.
Radiohead - Jigsaw Falling Into Place
Radiohead - 15 step
Friday, February 8, 2008
Fraza zilei
Nu stiu de unde e, eu am aflat-o de la un prieten si mi s-a parut misto, e atat de simpla si totusi implica atatea :).
p.s. cineva mi-a zis ca e din "Californication", serialul.
Prea frumos
Versuri:
Baby, I've been waiting for you
Don't run away now
You've got nothing to lose
Baby, I feel so alone
And I need someone
To call my own
'Cause my love has just left me
And I need someone new
Who can tell me forever
And my eyes are on you
Baby, oh baby, oh baby
Come to me
Baby, I've been waiting on you
Don't run away now
You've got nothing to lose
Baby, I feel so alone
And I need someone
To call my own
'Cause my love has just left me
And I need someone new
Who can tell me forever
And my eyes are on you
Baby, oh baby, oh baby
Come to me
Obsesiile diminetii innorate
Super, nu ma pot abtine sa bag si versurile
Versurile:
My baby, my baby
let me know
because you love me, you love me
Let me go
and youre my lover, you pay me
Twice my size
And on your knees you lay
In my Thighs,
Take my hand and lets end it all,
She broke her little bones
On the boulders below,
Take my hand and lets end it all,
My baby, My baby
let me go
And if you love me, you love me
Let me go,
Cause Im your brother, your brother,
Have some pride,
And now you love me, you love me
Then die tonight
Take my hand and lets end it all,
She broke her little bones
On the boulders below,
Take my hand and lets end it all,
Broke her little bones
On the boulders below,
And while she fell I delightfully said,
Lalalalalalalala lie lie lie
Lalalalalalalala lie lie lie
Lalalalalalalala lie lie lie
Lalalalalalalala lie lie lie
She took my hand and I let her go
She broke her little bones
On the boulders below,
Took my hand and she ended it all,
Broke her little bones on the boulders below,
And while she fell, I smiled.
Lalalalalalalala lie lie lie
Lalalalalalalala lie lie lie
Lalalalalalalala lie lie lie
Lalalalalalalala lie lie lie
The Killers - Somebody Told Me
Wednesday, February 6, 2008
Despre Seinfeld
Generatia Seinfeld-Costanza
Alin Ionescu
Aparut in editia din 6 Februarie 2008
"In materie de umor fac parte din generatia Seinfeld; ma delectez de fiecare data privindu-l pe George Costanza. Totusi, cine e la urma urmei acest George Costanza? Un antierou pursinge; un chelios frustrat, egoist, las, lipsit de orice vocatie, tirindu-si viata intre doua nimicuri, unul mai absurd decit altul. Acum douazeci de ani, nimeni n-ar fi apreciat sinceritatea totala a unui George Costanza. Din cind in cind, uitindu-ma la cite-un episod din „Seinfeld“, ramin cu gustul asta confuz in cerul gurii. Ma distreaza iuresul absurd al vietii celor trei prieteni, dar in acelasi timp ma irita cinismul minimalist al actiunilor lor. Un egoism dulceag, care se intrevede curgind pe sub puntea fiecarei intimplari. Sint convins ca exista oameni inteligenti, cu umor sanatos, pentru care „Seinfeld“ e o timpenie de serial. Am impresia ca ei simt cumva ca in miezul umorului de tip seinfeldian se ascunde un virus postmodern, care a suferit un soi de mutatie etica de proportii. Cetateanul atins de un astfel de virus ajunge sa se simta fragil in fata dramelor marunte ale urbanitatii, impotriva carora crede ca nu se poate apara altfel decit lasind la o parte scrupulele etice. In lupta impotriva microbilor de apartament, oamenii pot deveni victime colaterale, nu-i asa? Haideti, zimbiti, urmeaza o lume de burlaci vanitosi, perfect adaptati la o singuratate imbelsugata, imperechindu-se doar din curiozitate sexuala si despartindu-se doar pentru a-si putea povesti aventurile!"
Gasesc acest articol in Cotidianul, care merita pe langa o mica corectura, sunt 4 prieteni, nu 3, si o multitudine de comentarii pentru ca domnul se da pe la un ziar care se vrea serios si se pare ca nu are nici in clin nici in maneca cu serialul « Seinfeld », de aceea si voi insira cateva opinii personale in dezacord cu autorul articolului :
- acest serial este o parodie a societatii americane
- nu impune un standard, nu il recomanda, il satirizeaza, incearca sa te faca sa vezi cat de anormal esti tu ca persoana daca te comporti asa, daca iti duci viata in stilul ala si cate lacune de personalitate ai
- cinismul incriminat de acest domn, este modul cel mai scurt si mai direct de a-ti prezenta modul de viata al americanului de 30 de ani si ceva, burlac si care isi pierde viata cu lucruri marunte si fara sens, neincercand sa traiasca, sa se arunce in viata, doar se taraste cu « probleme de mare angajament » de genul care e cel mai tare Supererou si alte prostioare.
- episodul casatoriei lui George este un bun exemplu de lucru facut in pripa, fara gandire fara alte resorturi decat lasitatea momentului, e un anti-erou portretizat tocmai pentru ca tu, telespectatorul sa nu ajungi asa.
E un serial bun tocmai pentru ca e adresat oamenilor care gandesc si care vor sa faca ceva, nu sa se piarda in actiuni mici, intr-un iures fara sens, cu cinism si detasare Stiti care era problema serialului la inceputurile lui ?
Publicul lui tinta nu se uita la televizor.
Unu, doua, chiar trei filme
Death at a funeral
O comedie neagra, englezeasca, de buna calitate, care iti aduce zambete pe fata chiar daca esti suparat sau deprimat, pur si simplu nu te poti abtine.
Toata actiunea se desfasoara in casa defunctului, unde se tine slujba de inmormantare si apar tot felul de situatii bizare iscate aparent din nimic sau din dezvaluiri socante despre viata celui care a decedat.
Datorita locului de filmare si spatiului destul de restrans in care se desfasoara actiunea, simti o apropiere placuta fata de film, te simti ca la o piesa de teatru.
Un film bun recomandabil pentru orice zi a saptamanii.
Taxidermia
Un film deosebit regizat de György Pálfi. Eu nu am mai vazut ceva cel putin asemanator pana acum, filmat natural fara artificii, fara decoruri speciale, fara efecte de camera cu exceptia unei scene memorabile.
Filmul urmareste vietile a trei barbati inruditi.
Bunicul ofiter in armata ungara, care are o ordonanta frustrata sexual si care incearca sa bage penisul in orice pentru un orgasm, fiul ofiterului este destinat parca genetic sa manance mult si sa umple spatiul cu corpul sau. Nu ar fi nimic anormal daca in partea asta nu ar fi voma omniprezenta in cantitati imense, mancare multa urmata de si mai multa voma. Si nepotul care e taxidermist si care incheie ciclul facand opera finala de taxidermie, o lucrare absoluta.
As putea sa zic mai multe, dar nu vreau sa va stric curiozitate fata de acest film bizar si care face din Saw sau Hostel sa fie mici filme americane.
25th Hour
Filmul abordeaza o tema intalnita mai ales un literatura: mai ai 24 de ore pana la un punct de rascurce sau pana la executie, ce faci, cum le petreci?
Edward Norton este un traficant de droguri care mai are 24 de ore pana la o incarcerare de 7 ani, dar parca in ultimele 24 de ore isi da seama ca tot universul pe care si l-a cladit pana atunci se va prabusi, prietena, prietenii, relatiile de afaceri, totul se va schimba si nimic nu il va ajuta acolo si probabil ca nimic nu il va astepta cand va iesi din inchisoare.
Un film bun, lungit un pic parca, care reuseste sa iti dea cu destula acuratete o farama din disperarea care il cuprinde pe condamnat cand isi da seama de inevitabilul situatiei. Surprinde bine sentimentele apropiatilor condamnatului.
Chiar daca nu e mort, asa se simte din film personajul principal, nimeni nu isi face iluzii ca dupa 7 ani de inchisoare lucrurile vor reveni vreodata la ce a fost inainte.
Tuesday, February 5, 2008
Carti frumoase
"Mana stanga a intunericului" - Ursula K. Le Guin
Un roman SF, daca ignori decorul - care este fascinant si debusolant pana la un punct cand incepi sa te obisnuiesti cu el - cartea este fascinanta din pozitia de descoperire a doua mentalitati, doua suflete provenite din doua lumi diferite, unul - un barbat provenit dintr-o civilizatie asemanatoare cu cea terestra iar celalalt de pe planeta unde are loc actiunea si care era hermafrodit majoritatea timpului, cu exceptia zilelor de "kemer".
Punctul central al cartii il reprezinta apropierea celor doua personaje principale intr-o calatorie de dimensiuni epice, de aproape 1300 de km strabatuti cu picioarele, peste o calota glaciara.
Dialogul lor de-a lungul calatoriei devine unul mental, sugestia de apropiere produsa de acest element este suprema, pentru ca ni se explica ca nu oricine putea deprinde acest artificiu de comunicare, telepatia.
De-a lungul calatoriei legatura dintre cei doi se sudeaza exceptional si fiecare dintre ei se regaseste in ochii celuilalt intr-un mod straniu si complementar pentru un ochi din afara lor.
Nu stiu daca am reusit sa va trezesc interesul pentru aceasta carte, dar este o capodopera: tonul, modul autoarei de a pune si atinge problemele umane care depasesc spatiul si timpul subjuga si rupe ritmul gandirii cititorului.
Cine a catalogat cartile SF drept ineptii pentru copii (eu am auzit aceasta descriere) ar trebui sa citeasca acest roman, poate va prinde gustul si pentru altele.
Lumea Fluviului vol. IV - Labirintul Magic - Philip Jose Farmer
Am reusit in sfarsit sa gasesc volumul al patrulea din aceasta saga, care a intrat in istoria cartilor SF. De prin 1999 - de cand am citit primele volume - urmaresc aparitia ultimelor 2.
In sfarsit, niste domni s-au gandit ca ar fi bine sa scoata si volumul IV, dar de volumul V nu se aude nimic, dar vestile bune vin de la un prieten care are toata seria de pe www.amazon.com .
Seria prezinta o planeta unde se trezesc 18 miliarde de oameni care sunt resuscitati la viata de-a lungul unui imens fluviu, fara haine, fara nimic. Doar ei insisi si niste potire in care gaseau hrana, dupa ce le puneau pe niste imense ciuperci care erau alimentate cu energie.
O lumea artificial creata pentru un scop anume, ideala pentru oameni dar care nu lasa mintile luminate sa o guste.
Cartea e savuroasa prin multitudinea de personalitati adunate si implicate in povesti, intrigi si diferite aspecte ale lumii in care traiesc.
Nu vezi prea des Un Herman Goering devenit episcop al bisericii creata in de-a lungul malurilor fluviului.
Sau un Mark Twain devenit capitan de vas?
In acest volum in sfarsit aflam cine sunt creatorii Lumii Fluviului si misterul acesteia, motivele pentru care a fost creata si mai ales cine.
Cartea te prinde la fel ca primele volume, te face sa o devorezi, sa renunti la somn si se termina lasandu-te cu pofta de citit.
Resuscitatii devin unica cale prin care creatorii lumii isi mai pot salva sufletele si sa invie. Cumva intra in acelasi mecanism in care erau si cei resuscitati, care, intre timp, se cam omorasera intre ei si mai ramasese un singur Etic.
E mult de citit, cred ca in total sunt mai mult de 1500 de pagini, dar merita fiecare rand, toate aspectele care sunt prezentate de autor, te pun practic fata in fata cu una dintre cele mai cuprinzatoare minti dintre scriitori, totul e gigant si fascinant.
Monday, February 4, 2008
Melodiile de luni
The Gossip - Listen Up
<
The Gossip - Jealous Girls
Savurati, mie ritmul mi-a ridicat masca care se instaleaza pe fata in fiecare luni .
Sunday, February 3, 2008
Al Jawalla - "Lost In Manele"-lansare de album
Am vazut persoane care au gustat muzica, poate nu am eu urechea formata sa ascult asa ceva sau imi repugna pur si simplu pentru ca am auzit la saxofon ceva ce suna a muzica turceasca, oricum parerea mea e: bleah.
Lansare de album in clubul "Fabrica", prima data cand am fost acolo, preturi ok dar clubul e cam gol de spirit, ma asteptam la ceva mai mult, nu stiu de ce imi imaginam la o hala mai mare, decorata mai cumva mai deosebit, parca e neterminat sau nici macar nu a inceput decorarea doar au dat cu var alb.
E clar nu mai calc acolo prea curand, decat daca sunt invitat la cu vreo ocazie mai speciala, prefer Club A sau Fire, sunt mai-nu-stiu-cum, mai aproape de mine.
Asa ca am facut ce ar face orice om in aceasta postura: am gustat tot felul de bauturi, cocktailuri, bere, absint- asa de vara- dar ce mi-a placut cel mai mult a fost Long Island Ice Tea, o combinatie placuta si nesfarsita de spirtoase inecate in Ice Tea, pana la urma a iesit o seara frumoasa.
Batrane lup de nopti pierdute si amintiri placute, te salut, mi-a facut placere sa te revad si sa ne simtim bine, nu ma injura prea tare, data viitoare alegi tu locul pentru povesti si bere sau diverse combinatii, viata e lunga mai avem timp. :)
Friday, February 1, 2008
De vineri seara
Un site cu un film, aseara am vazut o jumatate de ora in care a desfiintat stiintific mitul Fiului Domnului.
Daca datele prezentate acolo se verifica, treaba e chiar nasoala pentru crestinism, care s-ar parea ca e o religie facuta pentru a stapani masele si nu pentru a sluji ceva suprem sau pentru a aduce mantuirea mult trambitata si mai ales care difera fata de predecesoarele ei, religiile pagane prin punerea unui chip uman in locul unei zeitati cu chip si trup de monstru.
Va recomand e chiar interesant.