Obsesiile diminetii innorate

Serj Tankian - Lie Lie Lie



Super, nu ma pot abtine sa bag si versurile

Versurile:
My baby, my baby
let me know
because you love me, you love me
Let me go
and youre my lover, you pay me
Twice my size
And on your knees you lay
In my Thighs,

Take my hand and lets end it all,
She broke her little bones
On the boulders below,
Take my hand and lets end it all,

My baby, My baby
let me go
And if you love me, you love me
Let me go,
Cause Im your brother, your brother,
Have some pride,
And now you love me, you love me
Then die tonight

Take my hand and lets end it all,
She broke her little bones
On the boulders below,
Take my hand and lets end it all,
Broke her little bones
On the boulders below,
And while she fell I delightfully said,

Lalalalalalalala lie lie lie
Lalalalalalalala lie lie lie
Lalalalalalalala lie lie lie
Lalalalalalalala lie lie lie

She took my hand and I let her go
She broke her little bones
On the boulders below,
Took my hand and she ended it all,
Broke her little bones on the boulders below,
And while she fell, I smiled.

Lalalalalalalala lie lie lie
Lalalalalalalala lie lie lie
Lalalalalalalala lie lie lie
Lalalalalalalala lie lie lie

The Killers - Somebody Told Me

Despre Seinfeld

Generatia Seinfeld-Costanza

Alin Ionescu

---

Aparut in editia din 6 Februarie 2008

"In materie de umor fac parte din generatia Seinfeld; ma delectez de fiecare data privindu-l pe George Costanza. Totusi, cine e la urma urmei acest George Costanza? Un antierou pursinge; un chelios frustrat, egoist, las, lipsit de orice vocatie, tirindu-si viata intre doua nimicuri, unul mai absurd decit altul. Acum douazeci de ani, nimeni n-ar fi apreciat sinceritatea totala a unui George Costanza. Din cind in cind, uitindu-ma la cite-un episod din „Seinfeld“, ramin cu gustul asta confuz in cerul gurii. Ma distreaza iuresul absurd al vietii celor trei prieteni, dar in acelasi timp ma irita cinismul minimalist al actiunilor lor. Un egoism dulceag, care se intrevede curgind pe sub puntea fiecarei intimplari. Sint convins ca exista oameni inteligenti, cu umor sanatos, pentru care „Seinfeld“ e o timpenie de serial. Am impresia ca ei simt cumva ca in miezul umorului de tip seinfeldian se ascunde un virus postmodern, care a suferit un soi de mutatie etica de proportii. Cetateanul atins de un astfel de virus ajunge sa se simta fragil in fata dramelor marunte ale urbanitatii, impotriva carora crede ca nu se poate apara altfel decit lasind la o parte scrupulele etice. In lupta impotriva microbilor de apartament, oamenii pot deveni victime colaterale, nu-i asa? Haideti, zimbiti, urmeaza o lume de burlaci vanitosi, perfect adaptati la o singuratate imbelsugata, imperechindu-se doar din curiozitate sexuala si despartindu-se doar pentru a-si putea povesti aventurile!"

Gasesc acest articol in Cotidianul, care merita pe langa o mica corectura, sunt 4 prieteni, nu 3, si o multitudine de comentarii pentru ca domnul se da pe la un ziar care se vrea serios si se pare ca nu are nici in clin nici in maneca cu serialul « Seinfeld », de aceea si voi insira cateva opinii personale in dezacord cu autorul articolului :

- acest serial este o parodie a societatii americane

- nu impune un standard, nu il recomanda, il satirizeaza, incearca sa te faca sa vezi cat de anormal esti tu ca persoana daca te comporti asa, daca iti duci viata in stilul ala si cate lacune de personalitate ai

- cinismul incriminat de acest domn, este modul cel mai scurt si mai direct de a-ti prezenta modul de viata al americanului de 30 de ani si ceva, burlac si care isi pierde viata cu lucruri marunte si fara sens, neincercand sa traiasca, sa se arunce in viata, doar se taraste cu « probleme de mare angajament » de genul care e cel mai tare Supererou si alte prostioare.

- episodul casatoriei lui George este un bun exemplu de lucru facut in pripa, fara gandire fara alte resorturi decat lasitatea momentului, e un anti-erou portretizat tocmai pentru ca tu, telespectatorul sa nu ajungi asa.

E un serial bun tocmai pentru ca e adresat oamenilor care gandesc si care vor sa faca ceva, nu sa se piarda in actiuni mici, intr-un iures fara sens, cu cinism si detasare Stiti care era problema serialului la inceputurile lui ?

Publicul lui tinta nu se uita la televizor.

Unu, doua, chiar trei filme

Death at a funeral

O comedie neagra, englezeasca, de buna calitate, care iti aduce zambete pe fata chiar daca esti suparat sau deprimat, pur si simplu nu te poti abtine.

Toata actiunea se desfasoara in casa defunctului, unde se tine slujba de inmormantare si apar tot felul de situatii bizare iscate aparent din nimic sau din dezvaluiri socante despre viata celui care a decedat.

Datorita locului de filmare si spatiului destul de restrans in care se desfasoara actiunea, simti o apropiere placuta fata de film, te simti ca la o piesa de teatru.

Un film bun recomandabil pentru orice zi a saptamanii.

Taxidermia

Un film deosebit regizat de György Pálfi. Eu nu am mai vazut ceva cel putin asemanator pana acum, filmat natural fara artificii, fara decoruri speciale, fara efecte de camera cu exceptia unei scene memorabile.

Filmul urmareste vietile a trei barbati inruditi.
Bunicul ofiter in armata ungara, care are o ordonanta frustrata sexual si care incearca sa bage penisul in orice pentru un orgasm, fiul ofiterului este destinat parca genetic sa manance mult si sa umple spatiul cu corpul sau. Nu ar fi nimic anormal daca in partea asta nu ar fi voma omniprezenta in cantitati imense, mancare multa urmata de si mai multa voma. Si nepotul care e taxidermist si care incheie ciclul facand opera finala de taxidermie, o lucrare absoluta.

As putea sa zic mai multe, dar nu vreau sa va stric curiozitate fata de acest film bizar si care face din Saw sau Hostel sa fie mici filme americane.

Trebuie sa va avertizez ca e un film pentru cei cu nervi tari si stomacul de asemenea, scenele sunt filmate in detaliu si sunt cuprinse aspecte de genul: sex explicit, un copil cu coada de porc care este taiata, concurs de mancat rapid urmat de o regurgitare a mancarii ingurgitate etc.

25th Hour

Filmul abordeaza o tema intalnita mai ales un literatura: mai ai 24 de ore pana la un punct de rascurce sau pana la executie, ce faci, cum le petreci?

Edward Norton este un traficant de droguri care mai are 24 de ore pana la o incarcerare de 7 ani, dar parca in ultimele 24 de ore isi da seama ca tot universul pe care si l-a cladit pana atunci se va prabusi, prietena, prietenii, relatiile de afaceri, totul se va schimba si nimic nu il va ajuta acolo si probabil ca nimic nu il va astepta cand va iesi din inchisoare.

Un film bun, lungit un pic parca, care reuseste sa iti dea cu destula acuratete o farama din disperarea care il cuprinde pe condamnat cand isi da seama de inevitabilul situatiei. Surprinde bine sentimentele apropiatilor condamnatului.
Chiar daca nu e mort, asa se simte din film personajul principal, nimeni nu isi face iluzii ca dupa 7 ani de inchisoare lucrurile vor reveni vreodata la ce a fost inainte.

Carti frumoase

"Mana stanga a intunericului" - Ursula K. Le Guin

Un roman SF, daca ignori decorul - care este fascinant si debusolant pana la un punct cand incepi sa te obisnuiesti cu el - cartea este fascinanta din pozitia de descoperire a doua mentalitati, doua suflete provenite din doua lumi diferite, unul - un barbat provenit dintr-o civilizatie asemanatoare cu cea terestra iar celalalt de pe planeta unde are loc actiunea si care era hermafrodit majoritatea timpului, cu exceptia zilelor de "kemer".

Punctul central al cartii il reprezinta apropierea celor doua personaje principale intr-o calatorie de dimensiuni epice, de aproape 1300 de km strabatuti cu picioarele, peste o calota glaciara.
Dialogul lor de-a lungul calatoriei devine unul mental, sugestia de apropiere produsa de acest element este suprema, pentru ca ni se explica ca nu oricine putea deprinde acest artificiu de comunicare, telepatia.
De-a lungul calatoriei legatura dintre cei doi se sudeaza exceptional si fiecare dintre ei se regaseste in ochii celuilalt intr-un mod straniu si complementar pentru un ochi din afara lor.

Nu stiu daca am reusit sa va trezesc interesul pentru aceasta carte, dar este o capodopera: tonul, modul autoarei de a pune si atinge problemele umane care depasesc spatiul si timpul subjuga si rupe ritmul gandirii cititorului.

Cine a catalogat cartile SF drept ineptii pentru copii (eu am auzit aceasta descriere) ar trebui sa citeasca acest roman, poate va prinde gustul si pentru altele.

Lumea Fluviului vol. IV - Labirintul Magic - Philip Jose Farmer

Am reusit in sfarsit sa gasesc volumul al patrulea din aceasta saga, care a intrat in istoria cartilor SF. De prin 1999 - de cand am citit primele volume - urmaresc aparitia ultimelor 2.

In sfarsit, niste domni s-au gandit ca ar fi bine sa scoata si volumul IV, dar de volumul V nu se aude nimic, dar vestile bune vin de la un prieten care are toata seria de pe www.amazon.com .

Seria prezinta o planeta unde se trezesc 18 miliarde de oameni care sunt resuscitati la viata de-a lungul unui imens fluviu, fara haine, fara nimic. Doar ei insisi si niste potire in care gaseau hrana, dupa ce le puneau pe niste imense ciuperci care erau alimentate cu energie.
O lumea artificial creata pentru un scop anume, ideala pentru oameni dar care nu lasa mintile luminate sa o guste.
Cartea e savuroasa prin multitudinea de personalitati adunate si implicate in povesti, intrigi si diferite aspecte ale lumii in care traiesc.
Nu vezi prea des Un Herman Goering devenit episcop al bisericii creata in de-a lungul malurilor fluviului.
Sau un Mark Twain devenit capitan de vas?

In acest volum in sfarsit aflam cine sunt creatorii Lumii Fluviului si misterul acesteia, motivele pentru care a fost creata si mai ales cine.
Cartea te prinde la fel ca primele volume, te face sa o devorezi, sa renunti la somn si se termina lasandu-te cu pofta de citit.
Resuscitatii devin unica cale prin care creatorii lumii isi mai pot salva sufletele si sa invie. Cumva intra in acelasi mecanism in care erau si cei resuscitati, care, intre timp, se cam omorasera intre ei si mai ramasese un singur Etic.

E mult de citit, cred ca in total sunt mai mult de 1500 de pagini, dar merita fiecare rand, toate aspectele care sunt prezentate de autor, te pun practic fata in fata cu una dintre cele mai cuprinzatoare minti dintre scriitori, totul e gigant si fascinant.

Melodiile de luni

The Gossip - Standing in the Way of Control



The Gossip - Listen Up

<

The Gossip - Jealous Girls



Savurati, mie ritmul mi-a ridicat masca care se instaleaza pe fata in fiecare luni .

Al Jawalla - "Lost In Manele"-lansare de album

Am fost, am ascultat, nu mi-a placut sub nici o forma, nemti care incearca sa faca muzica buna din ritmuri cu influente orientale, cumva nu le-a iesit, parerea mea.
Am vazut persoane care au gustat muzica, poate nu am eu urechea formata sa ascult asa ceva sau imi repugna pur si simplu pentru ca am auzit la saxofon ceva ce suna a muzica turceasca, oricum parerea mea e: bleah.

Lansare de album in clubul "Fabrica", prima data cand am fost acolo, preturi ok dar clubul e cam gol de spirit, ma asteptam la ceva mai mult, nu stiu de ce imi imaginam la o hala mai mare, decorata mai cumva mai deosebit, parca e neterminat sau nici macar nu a inceput decorarea doar au dat cu var alb.
E clar nu mai calc acolo prea curand, decat daca sunt invitat la cu vreo ocazie mai speciala, prefer Club A sau Fire, sunt mai-nu-stiu-cum, mai aproape de mine.

Asa ca am facut ce ar face orice om in aceasta postura: am gustat tot felul de bauturi, cocktailuri, bere, absint- asa de vara- dar ce mi-a placut cel mai mult a fost Long Island Ice Tea, o combinatie placuta si nesfarsita de spirtoase inecate in Ice Tea, pana la urma a iesit o seara frumoasa.

Batrane lup de nopti pierdute si amintiri placute, te salut, mi-a facut placere sa te revad si sa ne simtim bine, nu ma injura prea tare, data viitoare alegi tu locul pentru povesti si bere sau diverse combinatii, viata e lunga mai avem timp. :)

De vineri seara

http://www.zeitgeistmovie.com/

Un site cu un film, aseara am vazut o jumatate de ora in care a desfiintat stiintific mitul Fiului Domnului.
Daca datele prezentate acolo se verifica, treaba e chiar nasoala pentru crestinism, care s-ar parea ca e o religie facuta pentru a stapani masele si nu pentru a sluji ceva suprem sau pentru a aduce mantuirea mult trambitata si mai ales care difera fata de predecesoarele ei, religiile pagane prin punerea unui chip uman in locul unei zeitati cu chip si trup de monstru.

Va recomand e chiar interesant.