Trotuarele noastre dragi

Toata lumea se preocupa de strazi, vai am dat cu masina in groapa, e dureros financiar dar cam atat, dar nu am auzit pe nimeni sa se lamenteze de trotuar, cum e cand dai cu picorul intr-o groapa?
Nu te doare?
Nu e mai chinuitor sa te duci la spital cu o entorsa sau fractura, dupa cum ai norocul, si sa stai lipit de pat vreo 2 zile sau mai mult?
Sau toata lumea are masina si eu am ramas printre ultimii fraieri fara masina in praful asta din orasul Bucuresti?

Trotuarele noastre de plimbare sunt lamentabile in orice zona a capitalei, trebuie sa mergi ca pe spini, si unde nu sunt gauri sau denivelari care tind sa se tranforme rapid in gauri, sunt niste gramajoare dragute lasate de cei mai apreciati prieteni ai omului, om caruia nu ii pasa decat de prietenul lui necuvantator, ca tu un oarecare ca si el ai putea sa calci in mizeria animalului iubit si preciat de altfel si sa ti se faca rau pana la momentul in care ajungi sa versi de la mirosul care are o tendinta diabolica sa te urmareasca oriunde te-ai duce sau pur si simplu creaza un disconfort si scarba nu e problema lui.

Oare de ce nu dau astia o hotarare, ai spart trotuarul il refaci pe tot cat e de lat, nu torni o banda de 50 de cm de asfalt care niciodata nu am vazut sa se imbine perfect cu ce era inainte si totdeauna este plina de denivelari.
Oare o sa ajungem vreodata la acel moemnt in care o sa vad un politist sau cine naiba se ocupa de aplicarea prevederii conform careia stapanii de caini trebuie sa adune mizeria lasata de animalut si daca nu are bunavointa sa faca asta sa ii dea o amenda de 500-1000 lei?

Nu cred ca prea curand se va intampla ceva care sa duca la un confort si o buna stare atunci cand iesi la o plimbare pe strada, pe orice strada.